Sfaturi de călătorie
Internet în străinătate: roaming, eSIM sau cartelă locală?
Actualizat:

Prima seară într-o țară nouă e mult mai puțin plăcută dacă stai în aeroport și încerci să prinzi WiFi ca să chemi o mașină. Am pățit-o și noi, la început. După patru ani în care ne mutăm dintr-o țară în alta, am ajuns la o regulă simplă: internetul îl rezolvi înainte de plecare, nu la sosire.
Nu e complicat. Ai de răspuns la o singură întrebare: rămâi în Uniunea Europeană sau ieși din ea?
În Uniunea Europeană nu trebuie să faci nimic
În toate țările UE, plus Norvegia, Islanda și Liechtenstein, abonamentul tău merge ca acasă. Vorbești, dai mesaje și navighezi fără costuri suplimentare. Regula asta, numită oficial „roam like at home”, e prelungită până în 2032, deci nu se schimbă curând.
Singura capcană e limita de trafic. În roaming ai de obicei mai puțini gigabytes decât în țară, iar plafonul se calculează în funcție de cât plătești pe abonament. Dacă ai un abonament ieftin și obișnuiești să te uiți la filme pe telefon, verifică limita înainte să pleci. După ce o depășești, începi să plătești în plus.
Tot aici intră și insulele din Atlantic. În Canare, în Madeira sau în Azore telefonul merge exact ca în București, fiindcă sunt teritorii ale Uniunii. E una dintre puținele destinații calde de iarnă unde nu cumperi nimic în plus, iar cea la care se uită lumea cel mai des e Revelionul în Tenerife.
Marea Britanie nu mai intră aici după Brexit, iar Elveția și Turcia n-au intrat niciodată. Pentru ele se aplică ce urmează mai jos.
În afara UE ai trei variante

Aici lucrurile s-au schimbat destul de mult în ultimul an, așa că sfatul pe care îl găsești pe bloguri mai vechi nu mai e valabil.
| Roaming de la operatorul tău | eSIM turistic | Cartelă SIM locală | |
|---|---|---|---|
| Când îl rezolvi | Înainte de plecare, din aplicație | Înainte de plecare, online | După sosire, dintr-un magazin |
| Internet la aterizare | Imediat | Imediat | Nu întotdeauna |
| Îți păstrezi numărul | Da | Da, dacă lași cartela în telefon | Nu, primești altul |
| Cât costă | Depinde enorm de operator | În jur de 15-18 € pentru 5 GB | Cel mai puțin, la trafic mare |
| Merită pentru | O vacanță obișnuită | O vacanță obișnuită | Peste două-trei săptămâni |
Ordinea în care le verifici contează. Începe cu operatorul tău, fiindcă e cel mai comod, și treci mai departe doar dacă prețul nu-ți convine.
Cât te costă roamingul la operatorii din România
Cifrele de mai jos sunt verificate în iulie 2026, direct la operatori. E o zonă în care prețurile se schimbă des, deci merită o privire în aplicație înainte de fiecare plecare.
| În UE și SEE | În afara UE | |
|---|---|---|
| Orange | inclus | Zona 1, 65 de țări: 3 GB + 10 min la 5 € pe 7 zile, sau 20 GB + 10 min la 16 € pe 30 de zile |
| Vodafone | inclus | Roaming Extins: 15 € pe lună în 11 țări, dar internetul se taxează separat, 0,24 € pe MB |
| Digi | inclus | Nu publică tarifele pe site, le verifici pe destinație în cont sau la suport |
Orange a schimbat totul pe 18 iunie 2026. A tăiat zonele tarifare de la cinci la trei, iar în Zona 1 a băgat 65 de țări, printre care Thailanda, Statele Unite, China, Turcia, Egiptul, Emiratele și Marea Britanie. Opțiunea de 20 GB la 16 euro pentru 30 de zile e, sincer, mai bună decât aproape orice eSIM turistic de pe piață. Unele abonamente au și 2 GB pe lună incluși în Zona 1, fără să plătești nimic în plus. Pentru un Revelion în Dubai, de pildă, cinci zile în Emirate intră lejer în cei 20 GB, fără niciun eSIM.
La Vodafone, atenție la cifra aia mică. Un tarif de 0,24 euro pe megabyte înseamnă aproximativ 240 de euro pe gigabyte. Opțiunea Roaming Extins e gândită pentru vorbit, nu pentru navigat, iar dacă pleci în afara Europei cu ea și uiți datele pornite, factura te ustură. Vodafone mai are și opțiuni de zi pentru anumite destinații, pe care merită să le cauți în aplicație înainte de plecare.
Digi e cazul cel mai neclar. Tarifele extra-UE nu sunt publicate pe site, deci trebuie să întrebi punctual pentru țara în care mergi. Pentru cineva care vrea să știe dinainte cât plătește, ăsta e chiar argumentul pentru un eSIM.
Ce e un eSIM și dacă telefonul tău îl acceptă
Un eSIM e o cartelă care se descarcă, nu se introduce. Instalarea pas cu pas, pe iPhone și pe Android, e în ghidul nostru despre eSIM. Cumperi online un plan pentru țara în care mergi, scanezi un cod QR, iar telefonul are în el două cartele în același timp: numărul tău românesc și cartela de date locală.
Asta e partea care ne place cel mai mult: nu-ți pierzi numărul. Primești în continuare codurile de la bancă și apelurile de acasă, dar internetul vine de pe cealaltă cartelă, la preț local.
Aproape orice telefon cumpărat în ultimii ani îl suportă. Toate iPhone-urile începând cu XS, telefoanele Samsung Galaxy de la S20 în sus și cele Pixel de la a treia generație încoace. Ca să verifici, formează *#06# pe tastatura de apel. Dacă printre codurile care apar e unul numit EID, telefonul are eSIM. Mai contează un lucru: telefonul trebuie să fie decodat, nu blocat în rețeaua unui operator.
De unde iei un eSIM
Noi am cumpărat de-a lungul timpului de la mai mulți furnizori și diferența dintre ei e mai mică decât par comparațiile de pe internet. Contează acoperirea în țara ta și cât de simplu se activează.
- Airalo are cea mai largă acoperire, deci e alegerea sigură pentru destinații mai puțin obișnuite.
- Saily are prețuri ceva mai bune pe Asia și o aplicație mai simplă.
- Yesim merită verificat pentru planurile regionale, când treci prin mai multe țări într-o singură călătorie.
La ce prețuri să te aștepți: în jur de 15-18 euro pentru 5 GB valabili 30 de zile, sau de la 3-4 euro pentru un gigabyte pe o săptămână, dacă mergi scurt și folosești mai mult WiFi.
Când merită totuși o cartelă locală

Când stai mult. Peste două sau trei săptămâni într-o singură țară, o cartelă locală cu mulți gigabytes iese aproape sigur mai ieftină, mai ales dacă lucrezi de pe telefon sau dai hotspot pe laptop.
Dezavantajele le știi deja: trebuie să ajungi la un magazin, uneori cu pașaportul, primești un număr nou și pierzi jumătate de zi. În unele țări se rezolvă în cinci minute la aeroport, în altele e o corvoadă.
Am scris pe larg despre cum arată alegerea asta în locurile unde am stat mult: internetul și eSIM-ul în China, unde decizia are și o componentă de aplicații blocate, eSIM și internet în Da Nang, unde cartela locală de la Viettel e chiar avantajoasă dacă rămâi câteva săptămâni, și internetul în Thailanda, singura dintre cele trei unde noul tarif Orange chiar poate bate eSIM-ul turistic.
Greșeli care te lasă fără internet exact când ai nevoie
Prima greșeală e să amâni până la aterizare. Un eSIM îl cumperi pe WiFi. Dacă aterizezi fără el activat și aeroportul n-are WiFi bun, rămâi fără hartă și fără mașină exact când ai cea mai mare nevoie de ele.
A doua e să uiți datele mobile pornite pe cartela românească. După ce activezi eSIM-ul, intră în setări și oprește datele pe numărul din România. Altfel telefonul poate trece pe el în fundal, la tarif de roaming, și afli abia pe factură.
A treia e planul cumpărat pentru țara greșită. Sună evident, dar se întâmplă la escale. Un plan pentru Thailanda nu-ți dă internet în Dubai, unde stai șase ore între avioane.
Și ultima: nu verifici dacă telefonul e decodat. Dacă l-ai luat la pachet cu un abonament, s-ar putea să fie blocat în rețeaua operatorului. Se rezolvă, dar nu în ziua plecării.
Internetul e jumătate din poveste, cealaltă jumătate e ce ai instalat pe telefon înainte să pleci. Ce descărcăm noi de fiecare dată, ca să meargă și fără semnal, e în aplicațiile pe care le avem pe telefon la fiecare drum.
Dacă ești la Orange, verifică întâi opțiunea lor de Zona 1, fiindcă în multe cazuri e cea mai ieftină variantă de pe piață acum. Pentru toți ceilalți, un eSIM cumpărat cu o zi înainte de plecare rezolvă problema în cinci minute și te scutește de surprize pe factură.
Întrebări frecvente
Îmi trebuie ceva special pentru internet în Grecia sau în Italia?
Nu. În toate țările Uniunii Europene, plus Norvegia, Islanda și Liechtenstein, folosești abonamentul de acasă exact ca în România. Singura atenție e la limita de gigabytes pentru roaming, care depinde de valoarea abonamentului și e mai mică decât cea națională.
E mai ieftin un eSIM decât roamingul de la operatorul meu?
Nu mai e automat mai ieftin, cum era acum câțiva ani. Din iunie 2026, Orange dă 20 GB pentru 16 euro pe 30 de zile în 65 de țări, iar asta bate la preț aproape orice eSIM turistic. La Vodafone și la Digi, în schimb, un eSIM rămâne de obicei varianta mai bună în afara Europei.
Telefonul meu suportă eSIM?
Aproape sigur da, dacă e cumpărat în ultimii ani. Toate iPhone-urile de la XS încoace, Samsung Galaxy de la S20 în sus și telefoanele Pixel de la a treia generație acceptă eSIM. Verifici sigur formând *#06# pe tastatura telefonului. Dacă apare un cod numit EID, ai eSIM.
Pot folosi și cartela din România, și eSIM-ul în același timp?
Da, și așa e cel mai comod. Ții numărul românesc activ ca să primești SMS-urile de la bancă, dar cu datele mobile oprite pe el, iar internetul îl iei de pe eSIM. Așa nu rămâi fără coduri de autentificare și nici nu consumi accidental trafic scump.
Ce fac dacă merg în China?
China e singura destinație unde alegerea contează cu adevărat, fiindcă acolo o parte din aplicații sunt blocate. Un eSIM internațional scoate traficul în afara țării și de obicei funcționează fără VPN, în timp ce o cartelă locală te leagă de rețeaua din China.