Columbia
Salento și Valea Cocora: cum ajungi, taxele de pe traseu și bucla pe care ne-am rătăcit
Publicat:

Salento a fost locul nostru preferat din Columbia. Am stat cinci zile, în noiembrie 2023, într-o cameră pe un deal la marginea satului, cu găini în curte și o liniște de te dureau urechile. Satul e mic, colorat, plin de cafenele și decorat de Crăciun din noiembrie. Iar la câțiva kilometri e Valea Cocora, cu cei mai înalți palmieri din lume și cel mai frumos traseu pe care l-am făcut până atunci.
Cum ajungi în Salento
Din Bogotá, cu avionul. Ai două aeroporturi apropiate: Armenia, în același departament cu Salento, și Pereira. Noi am zburat la Pereira, fiindcă era mai ieftin. Zborul a durat în jur de 20-30 de minute.
De la aeroportul din Pereira, un taximetrist ne-a propus să ne ducă direct la Salento cu vreo 35 de dolari, fiindcă trecerea dintre departamente îl obligă la o taxă în plus. Am preferat un taxi până la autogară, de vreo 10-12 dolari, și apoi autobuzul. Biletul a costat 10.500 de pesos de persoană, doar numerar, iar autobuzele pleacă cam din oră în oră. Caută ghișeul pe care scrie Salento; altele merg spre Cali sau Armenia.
Drumul a durat cam o oră, printre plantații de cafea, banani și lămâi, și ne-a plăcut tare mult.
Uber e un pic complicat la aeroportul din Pereira: șoferul nu intră până la terminal, așa că trebuie să ieși până la șosea. Mai multe despre asta, în intrarea în Columbia.
Satul
Strada principală, Calle Real, are case joase cu balcoane de lemn vopsite în toate culorile, magazine cu ponchouri și pălării, cafenele și restaurante. Aici sunt și jeepurile Willys, mașini din anii ’60-’70 pe care localnicii le îngrijesc ca pe piese de muzeu și cu care se ajunge peste tot în jur.

La El Rincón de Lucy am mâncat cel mai mult din toată Columbia: meniul zilei, cu supă de porumb cu paste și cartofi, fasole, chorizo, pește, brânză prăjită și o limonadă servită la găleată, cam 18.000 de pesos de persoană. Lângă, un churro uriaș cu caramel. Cafeaua de specialitate, cu gust de ciocolată, ne-a costat 7 lei.
Cazarea noastră, cu mic dejun, priveliște și curățenie zilnică, a fost 25 de euro pe noapte, cea mai bună din tot drumul. Cazările de pe dealurile din jurul satului sunt mai liniștite decât cele de pe Calle Real. Caută pe Booking. Și ia numerar: a noastră n-a primit card.
Valea Cocora
Cocora e o vale la vreo 11 kilometri de Salento, cu pajiști, păduri de nori și palmierii de ceară, arborele național al Columbiei. Pot trece de 50-60 de metri înălțime, iar printre vacile care pasc arată ca dintr-un desen. Pe aici a filmat și America Express. Am dat chiar peste un localnic din jeep care participase la emisiune.

Jeepul Willys
Jeepurile pleacă din piața din Salento, la preț fix, din oră în oră dimineața. Dacă e plin înăuntru, stai în picioare pe scara din spate, ca localnicii. Drumul durează cam o jumătate de oră.
Capcana de la intrare
Aici era să plătim de două ori. Înainte de intrarea adevărată, pe o laterală, o fată de pe un teren privat ne-a cerut 45.000 de pesos ca să intrăm, „cu wifi”. Yasmine își făcuse temele și știa că intrarea principală e puțin mai încolo. Acolo am plătit 20.000 de pesos la punctul de control, plus încă 5.000 la o fermă de pe traseu. Uită-te pe hartă unde e intrarea principală înainte să plătești cuiva.
În 2026, nu există o intrare unică în vale. Terenurile sunt private și fiecare proprietar își ia taxa, numerar: în jur de 20.000 de pesos pentru zona palmierilor și 30.000-50.000 în total pentru bucla completă, plus casa colibriilor de pe traseu, dacă o vizitezi.
Varianta scurtă și bucla mare
Varianta scurtă te duce doar până la dealul cu palmieri de lângă intrare, pentru poze. Durează una-două ore, dus-întors, și e potrivită dacă ai copii sau puțin timp.

Noi am făcut bucla mare, cam 5-6 ore. Urci întâi printre palmieri, apoi intri într-o pădure deasă, unde marcajul e o săgeată roșie. Ne-am rătăcit de câteva ori, la fel ca alți turiști pe care i-am întâlnit, și n-am avut semnal deloc. Coborârea e partea grea: pietre alunecoase, râul traversat de multe ori și poduri suspendate care se bălăngăne, pe care treci unul câte unul. Unul avea câteva scânduri rupte. Pe aceleași poduri mai trec și localnici cu caii.

Ia apă și ceva de mâncare, fiindcă pe traseu nu găsești nimic de cumpărat. Pornește dimineața: noi am ajuns jos pe la cinci după-amiaza, iar ploaia a început exact atunci. Poteca e plină de noroi și pietre, deci îți trebuie încălțăminte cu talpă bună. Descarcă harta traseului înainte, ca s-o ai și fără semnal. La întoarcere e coadă la jeepuri, mai ales după-amiaza.
A fost cel mai frumos traseu pe care îl făcuserăm până atunci, cu tot cu rătăcitul.
Turul de cafea
Salento e în mijlocul triunghiului cafelei din Columbia și ar fi păcat să pleci fără să vezi o fermă. Noi am făcut un tur de o jumătate de zi la o fermă mică, unde am cules cafea, am văzut tot procesul și am făcut o degustare ca la vin. Totul e în turul de cafea din Salento.
De aici am plecat spre Medellín, cu avionul. Continuarea e în Medellín și Comuna 13.
Întrebări frecvente
Cum ajungi din Bogotá în Salento?
Cu avionul până la Pereira sau Armenia, cam o jumătate de oră, apoi cu autobuzul. Noi am luat taxi de la aeroportul din Pereira până la autogară și autobuzul spre Salento, cu 10.500 de pesos de persoană, cam o oră.
Cât costă intrarea în Valea Cocora?
Nu e o intrare unică. În 2026 plătești numerar la terenurile private de pe traseu, în jur de 20.000 de pesos pentru zona palmierilor și 30.000-50.000 în total pentru bucla completă.
Cât durează traseul din Valea Cocora?
Bucla mare durează 5-6 ore, cu urcare prin pădure, râuri și poduri suspendate. Varianta scurtă, doar până la palmieri și înapoi, durează una-două ore.
Câte zile să stai în Salento?
Minimum trei, o zi pentru Cocora, o jumătate de zi pentru o fermă de cafea și restul pentru sat. Noi am stat cinci și nu ne-a părut rău.