Uzbekistan
Khiva: orașul-muzeu din deșert și cum eviți să plătești intrarea de două ori
Publicat:

Am ajuns în Khiva după o noapte nedormită în tren, iar prima privire peste centrul vechi ne-a făcut să uităm de ea. Arată ca un platou de filmare: ziduri de chirpici, madrase cu faianță turcoaz, minarete și străduțe care urcă și coboară, fără nicio clădire modernă în cadru.
Khiva era o oază în mijlocul deșertului, pe drumul caravanelor dintre China și Persia, iar centrul ei vechi, Itchan Kala, e acum patrimoniu UNESCO. E mic, se vede pe jos și e cel mai bine păstrat oraș vechi pe care l-am văzut în Uzbekistan.
Biletul orașului vechi și capcana lui
Ca să intri în Itchan Kala plătești la poartă un bilet de 200.000 de sumi, cam 80 de lei. Biletul include câteva muzee, printre care fortăreața din centru, unde pe vremuri era închisoarea.
Problema e că multe dintre locurile cele mai frumoase se plătesc separat. Urcatul în minaretul Islam Khoja a costat 100.000 de sumi, iar mausoleul lui Pahlavan Mahmud a mai cerut un bilet. Plus că, dacă ieși din oraș și intri din nou pe la poartă, ți se poate cere biletul încă o dată.
De aceea merită să-ți iei cazare chiar în interiorul zidurilor. Noi am stat la o pensiune de familie din centrul vechi, cu mic dejun, sub 150 de lei pe noapte. Taxiul a trecut de barieră fără bilet, n-am plătit intrarea deloc și am fost la o aruncătură de băț de tot. Seara, când pleacă grupurile, orașul e al tău.
Ce vezi în Itchan Kala

Kalta Minor
Minaretul gros și neterminat, acoperit în întregime cu faianță turcoaz, e simbolul orașului. Trebuia să fie cel mai înalt din Asia Centrală, dar construcția s-a oprit când a murit hanul care l-a comandat. Așa, neterminat, arată și mai neobișnuit.
Madrasa Muhammad Amin Khan
Cea mai mare madrasă din Khiva, fostă școală islamică, e acum hotel. Am intrat cu acordul personalului în curtea interioară, care pare dintr-o poveste. Camerele, foste săli de clasă, sunt mici, iar o noapte costa aproape 80 de euro. Plătești pentru istorie, nu pentru spațiu, iar scările spre etaj sunt foarte înguste.
Piața sclavilor
Locul e frumos acum, dar are o istorie întunecată. Pe vremea Hanatului Khiva, aici se vindeau mirodenii, ceai, mătase și oameni. Comerțul cu sclavi a ținut aproximativ 300 de ani, până când orașul a fost cucerit de Imperiul Rus. Când afli asta, îți piere puțin bucuria, dar e important să știi unde calci.
Mausoleul lui Pahlavan Mahmud
Pahlavan Mahmud a fost poet, filozof și luptător, iar după moarte oamenii l-au considerat sfânt. Mausoleul a fost extins de hanii Khivei, care sunt și ei îngropați aici. Nu e mare, dar n-am mai văzut un loc atât de bogat decorat: niciun milimetru de perete fără caligrafie. Noi am prins un om recitând din Coran, iar localnicii ascultau și se rugau la final.
Minaretul Islam Khoja
E cel mai înalt minaret din Uzbekistan, 57 de metri, și se poate urca. Alex a urcat, cu 100.000 de sumi. Scările sunt foarte mici, abrupte și pe alocuri alunecoase, cu trepte de înălțimi diferite, așa că ai grijă la cap și ține-te de pereți la coborâre, mai ales dacă vine cineva din sens opus. Sus e loc pentru patru oameni cel mult, dar priveliștea peste ziduri merită efortul. Alex zice că de acolo se vede până spre granița cu Turkmenistanul.
Ce să știi înainte

Ieși dimineața devreme. Noi am început plimbarea înainte să-și deschidă comercianții tarabele, iar orașul era gol. La 9 era deja foarte cald, în septembrie.
Încalță-te bine și nu alerga. Străzile sunt pavate cu piatră denivelată. Am văzut o turistă care se juca cu apă cu partenerul ei, s-a împiedicat și a căzut direct cu fața pe piatră. Concediul ei s-a terminat acolo.
Comercianții întreabă dacă vrei prețul în sumi, dolari sau euro. Am găsit eșarfe pe la 200.000-300.000 de sumi și haine groase de lână, de iarnă, cu 400.000, cam 150 de lei. Negociatul e parte din joc, iar cel mai simpatic negustor pe care l-am întâlnit a fost un puști, care i-a adus lui Alex un scaun, ca Yasmine să poată alege în liniște.
Apusul și terasele
Cea mai cunoscută terasă din Khiva, cu vedere peste centrul vechi, se umple la apus și seara, când e și muzică. Noi am încercat să rezervăm la 3 după-amiaza și era deja totul ocupat. Am prins masă doar după multă insistență. Rezervă de dimineață sau cu o zi înainte.
La aceeași terasă am mâncat shivit oshi, pastele verzi cu spanac și mărar ale Khivei, servite cu o tocăniță de legume și iaurt, plus un plov. Nota a fost 83 de lei, mai mare decât media, dar cu cea mai bună priveliște din oraș. Ce altceva merită gustat în Uzbekistan am scris în mâncarea uzbecă.
Excursii cu ghid
De aici, drumul nostru a continuat cu trenul spre Buhara. Cum ajungi în Khiva și ce n-am mai face a doua oară e în trenurile din Uzbekistan.
Ce am văzut noi acolo
O zi întreagă prin Itchan Kala, de dimineața devreme până la apusul de pe terasă.
Întrebări frecvente
Cât costă intrarea în Khiva?
Biletul pentru Itchan Kala, centrul vechi, a fost de 200.000 de sumi în septembrie 2026, cam 80 de lei. Include câteva muzee, dar urcatul în minarete, pe ziduri și intrarea în unele mausolee se plătesc separat.
Câte zile îți trebuie pentru Khiva?
Una plină și o seară. Centrul vechi e mic și se vede pe jos, dar merită să-l vezi și dimineața devreme, gol, și la apus, de pe o terasă.
Cum ajungi în Khiva?
Cu trenul de noapte sau cu avionul până la Urgench, apoi cu taxiul, vreo 30 de km. Noi am venit cu trenul de la Tașkent și n-am repeta noaptea aia. Detaliile sunt în articolul despre trenuri.
Când e cel mai bine în Khiva?
Primăvara și toamna, ne-au spus localnicii, cu toamna pe primul loc. În septembrie era foarte cald deja de la 9 dimineața, iar iarna ninge și pot fi și minus 20 de grade.
