China

Xinjiang pentru turiști: singura dată când ne-a oprit poliția și ce să ai mereu la tine (2026)

Publicat:

Intrarea în bazarul din Turpan, cu inscripții în chineză și în alfabetul uigur deasupra magazinelor
Pe scurt: Noi am intrat în Xinjiang în 2026 cu viza obișnuită de China, fără niciun permis special. Ai însă mai multe controale decât în restul țării: poliție la aproape fiecare intersecție, filtre pe drum, legitimări pe stradă și scanere de bagaje la bazaruri. Ține pașaportul la tine mereu, nu filma poliția sau controalele și ia-ți mai mult timp, fiindcă oamenii vorbesc uigură și chineză, iar engleză aproape deloc.

Xinjiang e provincia din vestul extrem al Chinei unde trăiesc uigurii, o comunitate musulmană cu limba ei. Am citit despre ea multe lucruri contradictorii înainte să plecăm, iar asta ne-a făcut și curioși, și puțin speriați. Am fost acolo în 2026, în Turpan și în Urumqi. Nu suntem jurnaliști și nu putem ști cum e să trăiești acolo ca uigur, ca chinez sau ca membru al altei minorități. Mai jos e doar ce am văzut noi, ca turiști.

N-ai nevoie de permis special

Pe internet circulă ideea că în Xinjiang nu intri fără un permis special. Noi am intrat cu viza obișnuită pentru China, cu trenul din Gansu, fără alt act. Dacă nu știi ce viză îți trebuie pentru China, citește întâi viza pentru China. Regulile se pot schimba, așa că verifică-le înainte de plecare.

Ce te așteaptă sunt controalele. Se zice că sunt mai multe de când au fost revoltele din 2009 și atentatele din 2014, iar regiunea e mai supravegheată decât restul Chinei. La fiecare gară, bazar sau obiectiv mare treci prin scaner. Ne așteptam la întrebări la fiecare pas, dar n-au fost atât de multe pe cât credeam.

Poliție la fiecare intersecție

În Turpan, la aproape fiecare intersecție era o mașină de poliție, chiar dacă trafic nu prea era. Pe drum am trecut de un filtru cu polițiști înarmați serios. Unul s-a uitat la noi pe scuter, a ridicat din sprâncene și ne-a lăsat să trecem. În Urumqi am văzut trei soldați cu arme de asalt și scuturi, mașini de intervenție și oameni legitimați pe stradă.

Case de lut cu uși colorate pe o stradă liniștită din Valea Strugurilor, în Turpan
Valea Strugurilor, lângă Turpan

Nu ni s-a întâmplat nimic neplăcut, dar ne-am simțit mai stresați decât oriunde în China. Am avut des senzația că nu știm dacă avem voie să fim acolo unde suntem. În Valea Strugurilor ne-am rătăcit într-un cartier de blocuri cu paznic la poartă și am ieșit tot pe unde intraserăm, fără ca cineva să ne spună ceva.

Pașaportul, mereu la tine

Singura dată când am greșit, ne-a oprit poliția. Eram cu un tur în satul uigur Tuyoq, iar pașapoartele rămăseseră în ghiozdanul din dubiță. Polițistul ne-a întrebat de unde venim și ce facem acolo. Am arătat poze cu pașapoartele de pe telefon și ne-a lăsat, dar nu te baza pe asta. Ține pașaportul la tine tot timpul, chiar și când pleci doar până la colț. Cum am descris tot turul vezi în excursia din Turpan.

Filmatul

În locurile turistice, în bazaruri și pe străzi am filmat fără probleme. Ne-am oprit însă de fiecare dată când apăreau poliția, soldații sau un control. Ne-am gândit că e mai bine să nu provocăm. Fă la fel și cu telefonul.

Oamenii

Uigurii sunt la început mai rezervați decât chinezii din est. Pe stradă zâmbesc mai rar și se uită lung la tine, mirați, fără răutate. Când le spui „rahmet”, adică mulțumesc în uigură, se schimbă imediat. Un băiat dintr-un magazin de sat ne-a dat o sticlă câștigată la tombolă, iar băieții de la o vulcanizare ne-au reparat roata scuterului și n-au vrut bani.

Alex și Yasmine pe o stradă din satul uigur Tuyoq, între ziduri de lut
În satul Tuyoq

Nimeni n-auzise de România. Le arătam harta, iar unii înțelegeau Germania sau Rusia. Un domn dintr-un sat a strigat „Hagi, fotbal!”, iar o fetiță ne tot spunea ceva în chineză, la care n-am înțeles nimic. Copiii vorbesc uigura acasă și învață chineza la școală. Engleză aproape că nu se vorbește, așa că ai nevoie de o aplicație de traducere. Ce aplicații folosim noi am scris în aplicațiile pentru China.

Ce să faci ca să-ți fie ușor

Ține pașaportul la tine. Instalează Alipay și WeChat înainte să ajungi, fiindcă și la magazinul din sat plătești cu codul QR. Ia-ți un eSIM sau o cartelă cu internet și un VPN, ca să ai hărți și traducere. Respectă moscheile și îmbracă-te decent în sate. Socotește mai mult timp pentru fiecare drum, fiindcă nu știi când te oprește un control.

Dacă vrei să știi cum ne-am simțit în restul Chinei, citește China este sigură?. Pentru tot drumul nostru prin Gansu și Xinjiang, vezi Drumul Mătăsii în China.

Ce am povestit despre Xinjiang înainte să ieșim în oraș e în clipul de mai jos.

Vezi clipul nostru

Întrebări frecvente

Ai nevoie de permis special pentru Xinjiang?

Noi n-am avut nevoie. Am intrat cu viza obișnuită pentru China, cu trenul, fără alte acte. Verifică totuși regulile la data plecării, fiindcă se pot schimba.

Te oprește poliția în Xinjiang?

Se poate. Pe noi ne-a oprit o dată, în satul Tuyoq, și ne-a cerut pașapoartele, pe care le lăsasem în dubiță. Am arătat poze cu ele și ne-a lăsat. Ține pașaportul la tine tot timpul.

Ai voie să filmezi în Xinjiang?

În locurile turistice și pe stradă am filmat fără probleme, dar am oprit camera de fiecare dată când erau poliție, soldați sau controale.

Ce limbă se vorbește în Xinjiang?

Uigura, la uiguri, și chineza. Bătrânii uiguri știu puțină chineză, iar tinerii o învață la școală. Engleză aproape nu se vorbește, așa că ai nevoie de o aplicație de traducere.

Citește și