Coreea de Sud

Mâncarea din Coreea de Sud: ce am mâncat, ce am ocolit și cât am plătit

Actualizat:

Platouri cu fructe de mare crude, carne feliată și legume, pregătite pentru fiertura de pe plită
Pe scurt: Mâncarea coreeană se mănâncă mult la comun, gătită chiar la masă, pe plită sau pe grătar, și vine mereu cu murături, în frunte cu kimchi. Merită încercate fierturile cu fructe de mare, grătarul de porc, puiul picant cu brânză, gogoașa cu semințe hotteok și băutura națională, soju. O masă simplă costă în jur de 9.000-10.000 de woni de persoană.

Prima cină în Coreea am făcut-o pe insula Jeju, într-un restaurant unde îți gătești singur mâncarea pe plita din mijlocul mesei. Nu aveam nici cea mai vagă idee ce facem. Ne uitam la mesele vecine și încercam să copiem, iar oala fierbea mai repede decât înțelegeam noi ce se pune în ea. Un domn care cina liniștit cu familia s-a ridicat și a venit să ne arate cum se face. Apoi a mai venit o dată, să ne ajute cu a doua rundă.

Așa am învățat cea mai importantă regulă a mâncării coreene: se mănâncă împreună, la comun, iar mâncarea se face de multe ori chiar pe masă.

Ce să încerci

Fiertura pe plită, cu fructe de mare

Pe Jeju, unde fructele de mare sunt specialitatea, am primit o oală cu supă, legume, crab, creveți și o caracatiță mică, încă vie, care s-a încovrigat în clocot. Aveai și un bar cu verdețuri și foițe de orez de unde îți reumpleai castronul cât voiai. La final, ne-au făcut din ce a rămas un fel de risotto cu dovleac copt, alge și ou. Yasmine a mâncat atunci, pentru prima oară în viața ei, crab.

Grătarul și plita de pe masă

În Seul, Alex a ales restaurantul după coada de la ușă. Ne-au pus pe masă un cazan, legume și o caracatiță mică, iar noi am gătit. Nota: 29.000 de woni pentru doi, cam 100 de lei, într-o zonă turistică. A doua seară am mâncat la un lanț cu pui picant cu brânză topită, făcut pe o tavă uriașă. Cașcavalul se întindea de la tavă până la gură. Am stat trei sferturi de oră la ea, iar Yasmine a cedat prima.

Tigaie pe aragazul din mijlocul mesei, cu varză, ceapă verde și sos roșu iute, amestecate cu o spatulă de lemn
Cina pe plită din Seul, la restaurantul cu coadă la ușă

Kimchi și murăturile

Nicio masă fără kimchi. Murăturile mici vin gratuit și se reumplu, iar unele sunt destul de mirositoare. La un food court din Busan, supa cu alge, castraveți și murături ne-a amintit de mare, la propriu: am zis că miroase ca apa plină de alge în care nu vrei să intri. Dacă nu ești obișnuit, începe cu supele mai simple.

Street food

Câteva lucruri pe care le-am mâncat pe stradă:

Ce Unde Preț
hotteok cu semințe, o turtă prăjită cu nuci și zahăr Busan, Seul 2.000 ₩
găluște la abur, umplute cu carne și tăiței piața de pe Jeju 6.000 ₩ porția
sandviș cu omletă și cașcaval tarabă veche, Busan 3.500-4.000 ₩
pâinea în formă de monedă de 10 woni, cu brânză Gyeongju n-am notat
tempura Busan 5.000 ₩ bucata

Hotteok-ul cu semințe a fost preferatul nostru. Alex l-a numit cea mai bună chestie mâncată în Busan.

Vânzător la o tarabă cu legume și pește prăjite în tăvi, într-o piață acoperită de pe Jeju
Prăjeli la o tarabă din piața de pe Jeju

Soju

Băutura națională. E mai slabă decât țuica, mai tare decât sake-ul japonez și are gust de vodcă, fără să te ardă pe gât. Se bea la masă, din pahare mici, iar la restaurantele de cartier vezi câte o sticlă verde pe fiecare masă. La magazin e ieftină, cam 4 lei sticla, față de vreo 20 de lei cât dădeam în Thailanda.

Ce am ocolit

Piața Gwangjang din Seul e plină de bunătăți care nu sunt pentru oricine: cârnat din orez lipicios cu sânge de porc, plămâni de vită, picioare de porc, intestine. Yasmine aproape a cumpărat cârnatul, convinsă că e un cârnat ca la noi. Ne-am oprit la timp.

Am ocolit și caracatița vie, care se servește tăiată și încă mișcă. Pe Jeju, una dintre caracatițele din oala noastră încă se mișca atunci când am pus-o la fiert, și ne-a fost destul.

Cum comanzi fără să vorbești coreeană

Meniurile sunt rar traduse. Noi am folosit funcția de traducere după poză din Google Translate, pe meniuri și pe etichete. Restaurantele le-am căutat în Naver Map, unde ai sute de recenzii, poze cu fiecare fel și meniul. Iar când n-a mers nimic, am arătat cu degetul spre mesele vecine.

O dată, la Busan, chelnerița ne-a luat banii direct din mână, peste masă, și i-a numărat ea. Erau fix cât trebuia. Ne-am speriat degeaba: așa se plătește uneori, repede și fără multe vorbe.

Fructele, separat

Pe Jeju, mandarinele cresc peste tot, iar la piață costau 3.000 de woni kilogramul. Toamna, fructele kaki sunt ieftine și foarte bune; noi le mâncam în fiecare seară. În rest, fructele sunt scumpe, iar cele importate sunt un lux.

Prețurile, pe scurt

Clipul cu prima cină pe Jeju

Plita, crabul, domnul de la masa vecină și barul de verdețuri.

Vezi clipul nostru

Ce faci între mese e în Seul și pe insula Jeju.

Întrebări frecvente

E picantă mâncarea coreeană?

Multă, da, mai ales tot ce e roșu, cum ar fi kimchi, sosurile de pui sau tteokbokki. Dar ai și supe, fierturi și grătare fără ardei iute. Întreabă sau arată pe meniu.

Ce e soju?

Băutura națională, făcută din cereale. E mai slabă decât țuica, mai tare decât sake-ul japonez și are gust de vodcă îndulcită. Se bea la masă, din pahare mici. La magazin, o sticlă costă foarte puțin, cam 4 lei.

Cât costă o masă în Coreea?

Un bol simplu, 9.000-10.000 de woni. O cină la grătarul de pe masă pentru doi, în jur de 29.000. Street food-ul pornește de la 2.000 de woni.

Ce e kimchi?

Varză fermentată cu ardei iute, usturoi și ghimbir. Vine gratuit, alături de alte murături mici, la aproape orice masă, și primești de câte ori ceri.

Citește și