Bali
Lovina și nordul Baliului: delfinii de la răsărit, templele fără turiști și cascada cu două chitanțiere
Publicat:

Am coborât în Lovina din munți, după câteva zile de frig în Munduk. Patruzeci de minute de serpentine și am dat de o altă insulă. Era cald, plaja avea nisip închis la culoare, iar valurile erau mici, nimic din ce văzusem în sud.
Și aproape nimeni. Până să ajungem la bar, ne-au oferit vreo patru oameni excursia la delfini. Asta e principala lor atracție, iar turiștii lipsesc. Mulți dintre ei trăiesc aproape numai din turism, iar după pandemie multe warunguri au rămas închise. Nordul Baliului ni s-a părut pustiu. Toată lumea stă în sud și cel mult urcă până în Ubud.
Cazarea de 10 euro, negociată pe loc
Am găsit pe Booking un hotel cu grădină și vedere, la peste 20 de euro. Am ajuns la fața locului, am văzut că era aproape gol și am vorbit direct cu proprietara. Am rămas la 200.000 de rupii pe noapte, cu mic dejun. La cursul de azi, cam 10 euro.
Camera avea ventilator, nu aer condiționat, flori pe pat, fierbător și o baie foarte curată. În curte, ca peste tot în Bali, un templu. Plaja era la doi pași, prin spatele hotelului. Despre cum căutăm și negociem cazarea în Bali am scris în cazare în Bali.

Apusul și prețurile de pe plajă
Seara ne-am așezat la un bar pe plajă, cu o canapea roz. Sucurile proaspete erau de 10.000-13.000 de rupii, berea de 35.000, iar un cocktail de 30.000. Sus, la munte, plătiserăm 50.000 pe o bere mare. Pe plajă se plimbau câini, liniștiți, copiii jucau badminton.
Apusul e motivul pentru care rămâi. Soarele coboară în mare, iar în zare, după el, se vede vârful unui munte. Ne-a plăcut atât de mult încât ne-am întors la același bar în fiecare seară.

Delfinii, la șapte dimineața
La șapte eram pe plajă. Barca era una tradițională, foarte îngustă, cu doi stabilizatori din bambus pe laterale. Barcagiul se numea Komang, nume pe care îl primește în Bali al treilea copil dintr-o familie. Am mai fost doar noi și încă un cuplu.
Ne așteptam ca soarele să răsară din mare, dar a ieșit de după deal. Am ieșit în larg și am dat de zeci de bărci adunate în același loc, ca la un safari. Unii turiști porniseră la două noaptea din sud, cu două-trei ore de drum. Noi dormiserăm la cinci minute de plajă.
Delfinii au apărut aproape imediat. Săreau în grupuri, câte cinci-șase deodată. Partea urâtă e cum se poartă bărcile. Când delfinii ies la suprafață, toate vin în viteză spre ei, iar unele trec aproape peste ei. Noi am stat mai deoparte, dar e o experiență pe care trebuie s-o știi înainte.


La hotel se țineau și cursuri de gătit, cam 350.000 de rupii de persoană, cu drum la piață inclus. Alegi patru feluri și primești certificat. Seara, un om ne-a chemat la dansurile copiilor de la o școală de dans din zonă, pe bază de donație.
Ce mai vezi în jurul Lovinei
O zi întreagă ne-am plimbat cu scuterul prin împrejurimi și n-am stat la coadă nicăieri.
Cascada cu piscină
Am găsit o cascadă care umple o piscină naturală, cu o tiroliană și cu un bazin mic pentru copii. Era sâmbătă și eram singurii. Prețul afișat era mic, dar după ce am stat, omul de la intrare a scos din sertar un al doilea chitanțier, cu 25.000 de rupii de persoană. Dacă ajungi acolo, plătește prețul afișat și insistă.

Amfiteatrul cu statuia aurie
Pe drum ne-a oprit o statuie uriașă, aurie, cu aripi, deasupra unui amfiteatru în aer liber. Lângă el e statuia lui Sukarno, primul președinte al Indoneziei. Era weekend și nu era nimeni. În timp ce ne plimbam, a căzut din copac un mango, chiar lângă noi. L-am spălat cu apă de băut și l-am mâncat. Era foarte bun.

Templul Beji
Un templu hindus din secolul al XV-lea, în satul Sangsit, cu o curte liniștită și ziduri sculptate în piatră, cu plante care cresc din capetele statuilor. Noi n-am plătit nimic la intrare, deși citiserăm că ar fi o taxă mică.

Brahmavihara Arama
Ultima oprire a fost și cea mai frumoasă. E o mănăstire budistă pe deal, cu grădini, lotuși și statui. Am dat o donație de 20.000 de rupii și am primit un sarong la intrare. În templul principal intri descălțat. Când am ajuns noi se făcea o ședință foto de nuntă, cu mirii în port tradițional. Un localnic ne-a arătat un fruct care arăta ca un passion fruit mare și ne-a spus că e otrăvitor. De sus se vede marea.

Am prins lumina bună de după-amiază, când scade căldura. De acolo am coborât direct la plajă, pentru încă un apus la același bar.

Pentru cine e Lovina
E pentru tine dacă vrei Baliul fără aglomerație. Nu e plaja cu nisip alb din reclame, iar seara nu e mare lucru de făcut. În schimb, ai prețuri mai mici, oameni care se bucură când te văd și apusuri pe care le ai aproape numai pentru tine. Noi am venit aici din Munduk, iar de aici am plecat spre Ubud. Tot traseul e în itinerariul nostru prin Bali.
Întrebări frecvente
Merită să mergi la delfini în Lovina?
Noi i-am văzut din primele minute și a fost frumos. Dar zeci de bărci se strâng în același loc și unele trec aproape peste delfini. Dacă mergi, cere-i barcagiului să păstreze distanța.
Cât costă cazarea în Lovina?
Noi am dat 200.000 de rupii pe noapte, cam 10 euro la cursul de azi, pentru o cameră cu ventilator, mic dejun și grădină, la doi pași de plajă. Pe Booking era peste 20 de euro, am negociat la fața locului.
Cât stai în Lovina?
Două-trei nopți ajung. O dimineață pentru delfini, o zi pentru templele și cascadele din jur și cel puțin două apusuri pe plajă.
Cum ajungi în Lovina?
Noi am venit cu scuterul din Munduk, cam patruzeci de minute pe serpentine. Din sud, din Ubud sau Canggu, drumul ține două-trei ore.
